
Banca și seiful – pe înțelesul tuturor!
E important ca atunci când pornești pe drumul libertății financiare să înțelegi mecanismul din spatele economiei. Băncile joacă un rol important în economie. Dacă ar fi să începem cu activitatea inițială a băncii; de ce a fost ea inventată? Cum a fost câștigată încrederea de a depozita banii? Cum s-a format seiful băncii?
Această poveste poate fi o metodă prin care poți înțelege mai bine aceste aspecte.
Pe o insulă trăiau mai mulți oameni. Activitatea lor principală era pescuitul, peștele fiind principala sursă de hrană. Insula era foarte prosperă din acest punct de vedere, peștele fiind foarte ușor de pescuit cu mâna.
Pe măsură ce prosperitatea insulei crește, oamenii au mai mult pește decât pot consuma. Majoritatea oamenilor nu aveau timp să se gândească cum ar putea să gestioneze cantitatea de pește în plus.
Existau proprietăți pline de pește, ceea ce a făcut ca activitatea hoților să crească pentru a-și procura hrana mai ușor nefiind nevoiți să muncească.
Într-o zi unul dintre pescari profită de situația inedită, astfel înființându-și un seif unde oamenii pentru un comision își lăsau hrană păzită de o echipă de profesioniști.
Banca vine cu rolul, deci, de a proteja resursele oamenilor. Dacă ar fi să privim istoria, aceste instituții sunt datate încă cu 20 de secole înainte de Hristos. Mulți istorici susțin că prima bancă din lume ar fi templul babilonian al zeului soare Samas din Sippar.
Bineînțeles, că acest pescar s-a gândit la propriul interes dar și la economia locală. Toată lumea, de frica hoților, a mers spre seif să își depoziteze peștele.
Văzând cantitatea uriașă adunată, pescarul care a inventat seiful s-a hotărât să acorde împrumuturi.
Din această parte a poveștii ne putem da seama ușor că banca de fapt vine în contextul nevoii de protecție, dar și din dorința de a crea profit.
Și-a dat seama că trebuie să aibă un comision atractiv pentru a atrage localnicii si dobânzi atractive pentru a vrea un flux de clienți, realizând că nu poate depozita atâta pește cât exista pe insulă.
Banii, precum peștele din poveste, trebuie să circule pentru a nu-și pierde din valoare. Dar e importantă și rezerva băncii. Rezervele au ca finalitate menținerea lichidității și solvabilității băncii.
Pentru cei care câștigau mult pește dobânda era minimă, pescarul având asigurată rambursarea. Pentru cei care nu câștigau prea mult pește însă dobânda era mai mare pentru a acoperi riscul în cazul nerambursării.
Însă dobânzile mici a făcut seiful să se golească rapid, oamenii apelând la împrumuturi mai des. Așa ca a fost crescută dobanda la depozite, și a mărit comisionul la împrumuturi.
Pe termen lung dobânzile și comisioanele mici duc la consum excesiv.
În vederea obiectivelor economice o banca centrală influențează cantitatea de monedă aflată în circulație, cursul schimbului valutar, al dobânzilor . Banca națională influențează fluxul creditării prin stabilirea ratei dobânzilor.
Mai multe despre acest aspect puteți accesa la cursurile Winvest.